Patru suflete intr-un canton

La iesire din iasi, in Valea Lupului zaresti un canton in departare pe un camp. Nici nu banuiesti ca acolo stau patru suflete care iau apa cu bidoanele de la o fantana situata la cativa kilometri, ca nu au gaz si conditii. Insa sunt veseli, cu umor si spera intr-o zi ca vor pleca de acolo in Iasi, chiar de ar fi si la o camera de camin.

Daca-ti croiesti drum pe sub podul de la Carrefour Era, dai de un fost canton al CFR- ului. In mijlocul campului, inconjurat de pustietate, dar asezat strategic langa liniile de cale ferata este inconjurat de un gard ce sta sa cada. Ai crede ca e parasit daca nu ai vedea usa deschisa si catelul care latra de undeva din spate. Daca te apropii simti deja mirosul de ceapa prajita. Usa sta deschisa in afara, semn ca ala care a pus-o a fost mester mare si este deschisa in laturi.

In pragul usii iese o faptura mica si cu parul roscat. Sa aiba vreo 20 de ani. Buimaca de somn ca era abia 11 dimineata, iese in prag sa vada de ce latra catelul.

Cristina s-a mutat in canton prin 2000. S-a indragostit, s-a maritat si a plecat sa-si traiasca viata alaturi de  Cristi. “El a lucrat la CFR. Cantonul ni l-au dat ca locuinta de serviciu si noi am cumparat-o cu timpul. De vreo 11 ani suntem aici.”